De ce merită
Biserica „Sfântul Atanasie” din Niculițel e o biserică medievală, monument istoric de categoria A. Clădirea e mică, iar în zidurile ei se citesc mai multe etape de construcție, de la secolul al XIV-lea până la sfârșitul secolului al XIX-lea. De ea se leagă și o legendă locală, a Izvorului Zmeului.
Povestea completă
Biserica a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XIV-lea, ca biserică a unei curți feudale. Avea 11,5 pe 6,5 metri și un altar semicircular acoperit cu o semicalotă. În primele decenii ale secolului al XV-lea a încetat să funcționeze și a fost redată cultului la începutul secolului al XVI-lea, ca biserică a satului.
Atunci pronaosul a fost lungit spre vest cu 1,3 metri și s-a refăcut zidul altarului. În secolul al XVII-lea pronaosul a mai fost mărit cu un metru. Pe la 1880, peretele dintre naos și pronaos a fost înlocuit parțial cu o arcadă, s-a refăcut acoperișul și s-a adăugat la vest o turlă-clopotniță din lemn.
Legenda, povestită de arheologul Victor Baumann în cartea „Vremuri de legendă”, spune că un oier a găsit o cruce după o ploaie, iar localnicii au dezgropat în jurul ei o biserică cu intrarea zidită. La începutul lui iulie, de praznicul Sfântului Atanasie Athonitul, un cutremur a dărâmat o parte din zid, iar a doua zi oamenii au găsit acolo un izvor limpede, pe care l-au numit Izvorul Zmeului. Biserica a fost sfințită cu hramul acestui sfânt.
În Niculițel se află și monumentul paleocreștin cu cripta martirilor, un alt obiectiv, separat de această biserică.

