De ce merită
Babadagul stă într-o depresiune înconjurată de dealuri, cu lacul Babadag la nord. Primăria îl numește „Sinaia Dobrogei”, după relieful care îi dă aer de oraș de munte în miniatură. În centru, la câțiva pași unul de altul, sunt două monumente istorice: Geamia lui Ali Gazi Pașa, din 1618–1619, și Casa „Panaghia”, azi Muzeul de Artă Orientală.
Povestea completă
Pe malul lacului, la nord-est de oraș, arheologii au cercetat așezarea care a dat numele culturii Babadag, o cultură a epocii fierului din sud-estul României. În ultima ei perioadă, așezarea a fost fortificată cu val și șanț.
Prima atestare documentară a orașului este din 1263. Numele vine din turcă și se traduce „Muntele Tatălui”, cu trimitere la Sarî Saltuk Baba. Mausoleul lui a fost ridicat din porunca sultanului Baiazid al II-lea în 1484 și e și el monument istoric.
Stăpânirea otomană a fost perioada de vârf a orașului. În 1677–1678, reședința pașei s-a mutat de la Silistra la Babadag, iar cronicile pomenesc amestecul pașei de aici în politica internă a Țării Românești și a Moldovei. Declinul a început cu distrugerile din războiul ruso-turc din 1771.
Lacul Babadag face parte din complexul lagunar Razim–Sinoie și din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Pe lac se face pescuit sportiv. Tot în Babadag, printre dealurile cu vii, e Crama Liuta. La recensământul din 2021, orașul avea 9.213 locuitori.
